Istoric

Posted on

In secolul XX, bastonul alb a devenit un simbol, noul rol jucat de acesta avandu-si originea in perioada dintre cele doua razboaie mondiale. James Biggs din Bristol sustine ca a inventat bastonul alb inca din anul 1921. Dupa pierderea vederii in urma unui accident, artistul si-a vopsit bastonul in alb pentru a fi observat mai usor de soferi. Dupa zece ani, Guilly Herbemonta a initiat o miscare nationala de utilizare a bastonului alb de catre nevazatorii francezi, actiunea bucurandu-se de un larg ecou si in Marea Britanie.

In America de Nord, utilizarea bastonului alb a fost posibila datorita eforturilor facute de Clubul International Lions care a pus bazele unui adevarat program national in acest scop. Toate aceste demersuri avand ca punct de plecare „bastonul alb” nu aveau cum sa ramana in afara politicilor guvernamentale: prima ordonanta speciala in acest sens a fost data in decembrie 1930. Ea garanta protectia pietonilor nevazatori si dreptul acestora de trecere a strazii atunci cand tineau in mana un baston alb.

Ca un corolar al actiunilor intreprinse in perioada 1930-1960, pe data de 6 octombrie 1964, Congresul a adoptat Rezolutia HR 753, prin care presedintele SUA era autorizat sa proclame ziua de 15 octombrie a fiecarui an ca fiind „Ziua bastonului alb”.

Regina Elisabeta I a RomânieiRegina Elisabeta I a României

Nascuta la 29 decembrie 1843, in castelul Mon Repos de langa oraselul Neu-Wied, de pe Rin, in Germania, Paula Otilia Elisabeta von Wied a avut parte de educatia specifica vechilor    familii aristocratice, cu un plus de severitate specific german. in 1869 s-a casatorit cu domnitorul Carol I al Romaniei.

Cunoscuta ca o protectoare a artelor si a meseriilor, ea insasi poeta si prozatoare, prima regina a Romaniei si-a ales pseudonimul literar de Carmen Sylva, o evocare directa a sintagmei    latine „Carmen Sylvae” cantecul padurii.

Dar cea mai draga opera a vietii ei a fost asezamantul pentru orbi, a carui istorie aveea sa inceapa in 1901. in acest an providential pentru istoria nevazatorilor din vechiul regat al          Romaniei, s-a deschis cea dintai scoala de profil la Focsani (in fapt, o clasa cu cinci elevi) si a fost achizitionat, prin contributia Palatului Regal, un teren de 26,5 hectare la marginea de  est a Bucurestiului. Pe aceasta suprafata urmau sa fie construite edificiile „unui oras al orbilor”, potrivit visului reginei. Cu acest scop, la 1 august 1906, a fost infiintata Societatea    Orbilor „Vatra Luminoasa”, organizatia care a adunat fonduri si a dezvoltat filiale in intreaga tara, care a intemeiat aziluri si scoli, care este cea dintai structura organizationala nationala a  nevazatorilor din Romania. Pentru aceasta societate, au donat bani toate personalitatile publice din acea vreme, precum si numeroase figuri din strainatate.

La 5 octombrie 1908, in locatia din strada Marcuta intre Vii nr. 20, regina Elisabeta a pus piatra de temelie a azilului „Vatra Luminoasa”. In 1912 construirea acestuia era practic      finalizata, existand aici cladiri pentru ateliere si case pentru adulti precum si o scoala primara care a luat numele reginei.

O parte din fondurile stranse de catre societatea orbilor au provenit din „tiparnita lui Teodorescu”. Este vorba de Dimitrie Teodorescu, tipograf care si-a pierdut vederea, dar nu a putut  sa renunte la lumea literelor si a semnelor, inlocuindu-le pe cele vizuale cu cele braille. A inventat o foarte ingenioasa masina de tiparit in braille. Botezata indata de cunoscatori  „Tiparnita lui Teodorescu” care, pe baza publicitatii facute de regina, s-a vandut neasteptat de bine in Marea Britanie, Statele Unite si Australia. Un exemplar din aceasta masina poate fi  vazut si astazi la Muzeul Braille al centrului scolar Vatra Luminoasa.