Skip to content →

Istoric

In secolul XX, bastonul alb a devenit un simbol, noul rol jucat de acesta avandu-si originea in perioada dintre cele doua razboaie mondiale. James Biggs din Bristol sustine ca a inventat bastonul alb inca din anul 1921. Dupa pierderea vederii in urma unui accident, artistul si-a vopsit bastonul in alb pentru a fi observat mai usor de soferi. Dupa zece ani, Guilly Herbemonta a initiat o miscare nationala de utilizare a bastonului alb de catre nevazatorii francezi, actiunea bucurandu-se de un larg ecou si in Marea Britanie.

In America de Nord, utilizarea bastonului alb a fost posibila datorita eforturilor facute de Clubul International Lions care a pus bazele unui adevarat program national in acest scop. Toate aceste demersuri avand ca punct de plecare „bastonul alb” nu aveau cum sa ramana in afara politicilor guvernamentale: prima ordonanta speciala in acest sens a fost data in decembrie 1930. Ea garanta protectia pietonilor nevazatori si dreptul acestora de trecere a strazii atunci cand tineau in mana un baston alb.

Ca un corolar al actiunilor intreprinse in perioada 1930-1960, pe data de 6 octombrie 1964, Congresul a adoptat Rezolutia HR 753, prin care presedintele SUA era autorizat sa proclame ziua de 15 octombrie a fiecarui an ca fiind „Ziua bastonului alb”.

Regina Elisabeta I a RomânieiRegina Elisabeta I a României

Nascuta la 29 decembrie 1843, in castelul Mon Repos de langa oraselul Neu-Wied, de pe Rin, in Germania, Paula Otilia Elisabeta von Wied a avut parte de educatia specifica vechilor    familii aristocratice, cu un plus de severitate specific german. in 1869 s-a casatorit cu domnitorul Carol I al Romaniei.

Cunoscuta ca o protectoare a artelor si a meseriilor, ea insasi poeta si prozatoare, prima regina a Romaniei si-a ales pseudonimul literar de Carmen Sylva, o evocare directa a sintagmei    latine „Carmen Sylvae” cantecul padurii.

Dar cea mai draga opera a vietii ei a fost asezamantul pentru orbi, a carui istorie aveea sa inceapa in 1901. in acest an providential pentru istoria nevazatorilor din vechiul regat al          Romaniei, s-a deschis cea dintai scoala de profil la Focsani (in fapt, o clasa cu cinci elevi) si a fost achizitionat, prin contributia Palatului Regal, un teren de 26,5 hectare la marginea de  est a Bucurestiului. Pe aceasta suprafata urmau sa fie construite edificiile „unui oras al orbilor”, potrivit visului reginei. Cu acest scop, la 1 august 1906, a fost infiintata Societatea    Orbilor „Vatra Luminoasa”, organizatia care a adunat fonduri si a dezvoltat filiale in intreaga tara, care a intemeiat aziluri si scoli, care este cea dintai structura organizationala nationala a  nevazatorilor din Romania. Pentru aceasta societate, au donat bani toate personalitatile publice din acea vreme, precum si numeroase figuri din strainatate.

La 5 octombrie 1908, in locatia din strada Marcuta intre Vii nr. 20, regina Elisabeta a pus piatra de temelie a azilului „Vatra Luminoasa”. In 1912 construirea acestuia era practic      finalizata, existand aici cladiri pentru ateliere si case pentru adulti precum si o scoala primara care a luat numele reginei.

O parte din fondurile stranse de catre societatea orbilor au provenit din „tiparnita lui Teodorescu”. Este vorba de Dimitrie Teodorescu, tipograf care si-a pierdut vederea, dar nu a putut  sa renunte la lumea literelor si a semnelor, inlocuindu-le pe cele vizuale cu cele braille. A inventat o foarte ingenioasa masina de tiparit in braille. Botezata indata de cunoscatori  „Tiparnita lui Teodorescu” care, pe baza publicitatii facute de regina, s-a vandut neasteptat de bine in Marea Britanie, Statele Unite si Australia. Un exemplar din aceasta masina poate fi  vazut si astazi la Muzeul Braille al centrului scolar Vatra Luminoasa.

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial
Facebook
Google+
http://anrarad.ro/despre-noi-2/
Twitter
LinkedIn
SHARE